Va mai aduceti aminte de Blocul Adriatica din primul post? Iisuse, numai cand vad cat de aiurea este facuta poza, ma apuca durerea de cap (o sa o refac in mod sigur)! Ei bine, printre pozele trimise de Emanuel, am gasit blocul respectiv. Fotografia este foarte bine facuta si merita mentionata aici.
Credits go to Emanuel.
Primul demers pentru realizarea Palatului Telefoanelor din Bucuresti a fost facut in anul 1930. Pe 25 august 1931, Societatea Anonima Romana de Telefoane (S.A.R.T.) a obtinut autorizatia de constructie, pe proprietatea sa din Calea Victoriei nr. 35.
Hotarata sa demareze cat mai urgent realizarea acestui proiect, la sfarsitul anului 1931 conducerea S.A.R.T. a incheiat contractul pentru relizarea fundatiei cu Societatea Anonima de Constructii “Union” ‘94. Scheletul metalic al Palatului a fost relizat la Uzinele de Fier si Domeniile Resita. De semnalat ca in contractul cu uzina resiteana se stipula nu numai calitatea otelului, ci si reteta de preparare si modul de nituire si aliniere a grinzilor.
In urma incercarilor prin care a trecut (cutremure in 1940, 1977, 1986, bombardamentul Aliat din 1941), imobilul a suferit numeroase si importante avarii exterioare si interioare la structura metalica si la zidaria de inchidere.Palatul Telefoanelor a fost construit între anii 1932-1933 după proiectul arhitecţilor L.S. Weeks şi Van Saanen Algi, inginerii fiind W. Troy şi D. Stan, şi a fost la acea dată prima construcţie înaltă importantă din România cu schelet metalic. Clădirea este catalogata ca fiind monument istoric.
Pe locul Palatului Telefoanelor se afla odinioară “Terasa Oteteleşanu“, cafenea frecventată de literaţi, artişti, oameni de ştiinţă şi actori.
Credits go to Emanuel.
SOURCE LINKS:
Zilele trecute am primit urmatorul mail, din care voi cita cele mai interesante pasaje:
Salut, ma numesc Emanuel, absolvent al colegiului Tudor Vianu din Bucuresti, si sper viitor student la ASE. Asta ca o introducere. Acum 4 luni a trebuit sa fac un proiect pentru atestat la informatica, si un prieten mi-a dat ideea sa fac despre Calea Victoriei, un studiu fotografic intre prezent si trecut. Cum fotografia e principalul meu hobby, merg des pe Calea Victoriei si in special ca sunt destul de praf la programare mi s-a parut un compromis bun sa fac un site html cu chestia asta. Asa ca am cumparat o carte cu foarte multe poze cu Calea Victoriei (”Bucurestiul interbelic, Calea Victoriei”, editura NOI Media Print) si m-am plimbat pe ea reproducand pozele din carte, incercand sa fiu cat mai exact cu perspectiva. In principiu a iesit exact ce incercati sa faceti cu site-ul Now and Then. Oricum, proiectul nu a fost prea apreciat de profesoarele corectoare de la atestat, cu toate ca mie mi s-a parut ca a iesit foarte bine. Le-a suparat faptul ca nu am folosit mai multe cunostinte de programare si mi-au pus 6 pe el. Trecand peste, acuma cateva zile acelasi prieten care mi-a dat ideea de atestat mi-a dat linkul catre site-ul vostru. Nu aveam nici o intentie sa public proiectul meu de atestat, dar cum vad ca ati avut aceeasi idee si ati muncit destul de mult ca s-o aplicati, as vrea sa va dau si proiectul meu, sa-mi ziceti ce parere aveti si eventual daca va place sa puneti pozele din proiect pe site-ul vostru.
In esenta, proiectul respectiv se bazeaza pe roll-overs (de aceea am pus si poll-ul respectiv, pentru ca mi s-a parut o idee interesanta). Noi i-am fi dat 10, pentru ca se vede ca a muncit la compunerea fotografiilor respective.
Multumim, Emanuel!
Palatul Universitatii este o constructie in stil neo-clasic al arhitectului Alexandru Orescu. Aici aveau sa se tina cursuri de invatamant superior: legi, inginerie civila si litere. Constructia a inceput in anul 1856, in timpul caimacamiei lui Alexandru Ghica si a luat sfarsit abia in anul 1869, in timpul domniei lui Carol I. In acelasi an, mai precis pe 14 Decembrie 1869 a avut loc si inaugurarea cladirii cu princina.
Restul cladirilor (Facultatile de Litere si Filosofie, Teologie, Farmacie, Stiinte si birourile Rectoratului) care completeaza Palatul Universitatii au fost incepute in 1912 si terminate in 1926. Principalul responsabil de arhitectura acestora este N. Ghica-Budesti.
Credits go to Razak.
RELATED LINKS:
