Now and Then

Turnul numit ”TURNUL PORTII”, este cunoscut de la inceputul secolului al XVIII lea sub denumirea de Turnul cu Ceas. In 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era din lemn, iar in 1648 ceasornicarii sighisoreni, in frunte cu Jhonn Krischel, au inlocuit vechiul mecanism de lemn cu unul din metal. De atunci limbile ceasului indica si minutele. Sistemul de semnalizare sonora ,care anunta si astazi scurgerea orelor, a fost si el perfectionat, batand si sferturile de ora.
Langa cele doua cadrane ale orologiului (unul orientat spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate), Jhonn Kirschel a montat doua grupuri de statuete sculptate in lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Langa cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre. In registrul intai, doua figurine reprezinta JUSTITIA si DREPTATEA; ele avertizau,ca si cele patru turnulete ale acoperisului, ca Sfatul orasului beneficia de autonomie judiciara, deci putea sa aplice pedeapsa capitala.
In nisa deschisa se vede figurina zilei in curs de desfasurare; cand orologiul anunta prin cele 12 batai ale caldararului inceputul unei noi zile, la a sasea bataie discul se invarte, zeul zilei urmatoare aparand pentru urmatoarele 24 de ore in nisa (in registrul al II lea un caldarar anunta si locuitorii din Orasul de Jos scurgerea orelor). Langa caldararul dinspre Orasul de Jos se afla o figurina reprezentand un om disperat, condamnat la moarte. Credem ca ea aminteste de asemenea celor care urca spre Cetate ”DREPTUL DE SABIE”, dreptul de a aplica pedeapsa capitala.
Construit cu siguranta in a doua jumatate a secolului al XIV lea, Turnul cu Ceas a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI lea. Acoperisul turnului, clopotele, statuetele si mecanismul ceasului, unic pe atunci in Transilvania, au cazut prada in timpul groaznicului incendiu din anul 1676. Importanta deoosebita a ”Portii Principale”, a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.
In registrul al doilea sunt doua nise mici;prin cea din stanga, iese o figurina la orele 6 dimineata, marcand inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta figurina, avand in mana doua lumanari; ea anunta incetarea lucrului si totodata sosirea serii.
In al treilea registru se afla un caldarar care marca, prin batai in caldarea pe care o are in fata, scurgerea orelor. Langa el o alta figurina reprezinta PACEA. In partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse in doua registre. In primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii patronimici ai zilelor saptamanii: D I A N A [LUNI], M A R T E [MARTI], M E R C U R [MIERCURI], J U P I T E R [JOI], V E N E R A [VINERI], S A T U R N [SAMBATA], si S O A R E L E [DUMINICA].

Credits go to Silviu

SURSA: sighisoara.com

Amicul si colegul de echipa Adrian Nimu (nemo pour les connaiseurs) si-a deschis un blog tematic. Acesta poarta numele de “City Scraps” – Bijuterii Urbane si isi propune sa ne arate imagini cu cladiri abandonate / parasite din Bucuresti sau din tara.

Link: http://cityscraps.nowandthen.ro
La mai multe post-uri!

Am promis update, ne tinem de cuvant! Primul post din toamna lui 2006 ofera cateva date despre Biserica Kretulescu infatisate in “Ghid istoric si artistic” de Grigore Ionescu in jurul anului 1938.

Printr-un gang, intr-o curte joasa, se vede “Biserica Kretulescu”, ctitorie importanta si opera valoroasa de arhitectura romaneasca veche a vornicului Iordache Kretulescu, zidita pe acest loc, care era in acea vreme la bariera orasului ce se chema “Putul cu Zale” in anul 1722.

Restaurata de urmasii Vornicului (n.n. lucrarile de restaurare au inceput in 1935) dupa planurile arhitectului Stefan Bals de la Comisia Monumentelor Istorice, Biserica Kretulescu este una din putinele constructii bune care s-au zidit in epoca urmatoare vremii stralucite a lui Constantin Brancoveanu.

Credits for the photo go to Emanuel.

Pana miercuri suntem in concediu, asa ca joi vom baga continut nou. Poate aducem ceva bunatati de prin Brasov, cine stie. Cu toate astea, admirati Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni din Bucuresti.

Infiintata in 1864, “Cassa de Depozite si Consignatiuni” a functionat pentru o scurta perioada in trei incaperi ce i-au fost puse la dispozitie gratuit de Ministerul Finantelor, in palatul sau. Spre sfarsitul anului 1865 se muta in hanul Serban Voda, pe locul unde se afla in prezent Banca Nationala insa, ca urmare a extinderii rapide a operatiunilor desfasurate, localul devine neincapator si apare necesitatea construirii unui imobil propriu. Aceasta se intampla in anul 1875.
Noul palat trebuia sa fie o cladire monumentala “demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiunei la care tinde Romania” dupa cum arata la acea data directorul Casei de Depuneri si Consemnatiuni.

Cladirea a fost construita pe locul bisericii Sf. Ioan cel Mare, cumparat de la Primaria Capitalei.

Cu timpul si acest local devine neincapator fata de amploarea activitatii institutiei. In 1891 se pune problema daramarii vechiului palat si construirea, pe acelasi loc, a unui nou edificiu.
Piatra fundamentala a noului palat a fost pusa in data de 8 iunie 1897 in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, a membrilor Guvernului prezidat de Dimitrie Sturza si avand pe Ion C. Bratianu la Departamentul Lucrarilor Publice si pe G. Cantacuzino la Departamentul Finantelor, precum si a altor personalitati.

Cu intocmirea planurilor a fost insarcinat arhitectul Paul Gottereau, absolvent al Scolii de Arte Frumoase de la Paris, iar executia s-a incredintat arhitectului Ion Socolescu. Incepute in primavara anului 1896, lucrarile s-au incheiat in 1900 prin definitivarea actiunilor de imprejmuire si realizare a pavajului.

Cu evidente elemente caracteristice academismul francez de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Palatul CEC este un edificiu bine proportionat, cu o fatada simetrica in mijlocul careia se deschide intrarea, scoasa în evidenta printr-o monumentala arcada in plin centru sustinuta, de o parte si de alta, de cate doua coloane gemene, in stil compozit.

Cele patru volume de colt, decorate cu frontoane si steme, sunt acoperite de cupole in stil renascentist. O cupola mult mai mare acopera holul central al edificiului.

Credits go to Emanuel

RELATED LINKS:

• Un articol din Romania Libera, din care am citat si noi.
• O scurta descriere pe miculparis.ro

De astazi s-a adaugat si Sighisoara pe lista oraselor Now and Then. Noul nostru membru are pseudonimul hartagramz si poate fi gasit aici.

Datand probabil din secolul al XIV lea, Turnul Croitorilor se infatiseaza cu o arhitectura de o nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua ganguri boltite in cruce, odinioara prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu inca doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura. Incendiului din Aprilie 1676 in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a cazut victima si Turnul Croitorilor; din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata in turn, distrugand nivelele superioare si un mare numar de arme precum si rezervele de grau. Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul necesar. Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de pulbere pana in 1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala.

Credits go to hartagramz

SURSA: sighisoara.com